Poesia » 23/10/2008
La pesca ti li 'ngiddi. Di Fulvio Miglietta
Cara redazione:
Dopo un pochino di tempo torno ad inviarvi una mia “pseudopoesia”; nel frattempo, cari amici, sono diventato due volte nonno.
“Questa composizione è dedicata a mio fratello Claudio, ed a
quel tempo in cui, da ragazzi, andavamo "abbasciu a lu colleggiu navali" a pescare le anguille sotto le vecchie bettoline arrugginite“
Un saluto a tutti da Modena e da Miglietta Fulvio.
La pesca ti li 'ngiddi
Ancora mi ricordu, caru Pascali,
d’ì vecchi bbitullini ti fierru ‘rrugginitu
ca staunu ‘ttraccati, alli cateni,
abbasciu allu colleggiu, vicinu allu casali.
E vesciu com’aieri frauma Claudiu ca piscava.
La lenza ‘nturtigghiata a na pitrodda,
tisu, com’annu salami, spittava lu rumori
ti la petra, ca alla pizzulata, catia ‘ntralla’acqua.
Nui staumu sittati sobbra a quiddi scogli,
a ritiri e a sciucari a carti o cu li bbiddi,
e spittaumu ca ti sott’a quiddi bbittullini,
neri comu la peci e ‘nturtigghiati a quedda lenza,
‘mbuccaunu e assiunu ti ‘mmari, ‘ncerti belli ‘ngiddi.
Vagniù iutatimi, chippala pigghila.
‘Na botta sobbra a la banchina la stunava.
‘Na pezza ‘ntra li mani pi lu lippu,
e doci doci la sciulava, anziemi all’atri, ‘ntra lu sicchiu.
Si sciacquava li mani, la recchia tesa all’atri petri,
civa ‘natra lenza, la ‘nturtogghia a na pitrodda,
nui sittati a sintiri li canzoni cu lu mangiadischi mia,
e frauma, tisu com’annu salami, spittava lu rumori:
“Matonna, Claudiu,c’è pacienza ca tinia”.
Fulvio Miglietta
|